Domnul vieții

Voi însă sunteți o seminție aleasă, o preoție împărătească,
un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu Și l-a câștigat
ca să fie al Lui, ca să vestiți puterile minunate ale Celui ce v-a chemat
din întuneric la lumina Sa minunată.
1 Petru 2:9

”Dacă-ai fi fost aici, o, Doamne,
n-ar fi murit fratele meu!”
plângea Maria, plângea Marta,
plângeau iudei și Dumnezeu...

Plângeai, Isus, privind durerea,
în rând cu omul muritor.
Tu, Cel ce-n veci rămâi Același,
nici azi nu stai nepăsător!

Și dacă-uimiți șopteau străbunii:
”Iată cât îl iubea de mult!”,
văzând că Te-apropiai de groapa
unde Lazăr zăcea-n mormânt...

Nu tot așa vor spune astăzi
pierduți și deznădăjduiți,
când vor vedea și-or înțelege
că Tu ne dai mari biruinți? !

”Voi doar dați piatra la o parte!”
rămâne ferm îndemnul Tău,
”Descătușați-vă credința,
căci ea-i darul lui Dumnezeu!”
*
Să n-avem forme ale evlaviei,
să nu-i tăgăduim puterea;
Isus, Cui cerem ajutorul,
E Domnul vieții și învierea!