Doar Tatăl era

Doar Tatăl era


Doar, Tatăl, era și era și timpul
Dar cu El, era l-a-nceput, Cuvântul
Și spațiul necuprins
Și-un dor de-a fi aprins! ! ...
Toate fără-nceput
Și fără de sfârșit,
Cum Tatăl, a vrut,
Totul s-amplinit,


Doar, Cuvântul, era,
Cu Tatăl, împreună,
Omul atunci lipsea,
Soare, Pământ și Lună,

Atunci, Tatăl și Cuvântul,
Zidit-au împreună
Planetele toate
Și pe Adam, la urmă

Și mări și pești,
Păduri și animale
Și stelele cerești
Care emit semnale,

Din negura deasă
Și-un gros întuneric
Lumină aleasă
Făcu, Cel Puternic,

Stele lucitoare
Și stelele moarte
Și Calea lactee,
Căldură din Soare
Pământul să ieie,

Să-ntrețină viața
Pe care-a zidit-o,
Să-i cunoaștem fața-n
Fața ce-am primit-o,

Să Îl ascultăm,
Vai! ... , ce cinste mare...
Cu El, să avem
Chip și-asemănare! ! ! ...

De El, s-ascultăm
Și Cuvântul său,
Viața ce ne-a dat
Fiind din suflul, Său,

Dumnezeu, E-Același,
O Eternitate,
Cei de El, aleși
Cu El, au toți parte,

Ceilalți rămași
Pleacă, lasă toate
Satanei, ostași
Condamnați la moarte,

Sursă de minciună
Și de strâmbătate,
Ei cred doar norocul
Și a lor putere,

Luptă pentru scopul
De-a trăi-n plăcere
Și trăiri deșarte,
Cunosc înviere
Dar se-ntorc în moarte,

Domnul, ne e nouă
Gazdă primitoare,
Strălucind mai tare
Decât cele două
Sfere lucitoare,

Ne fă, Doamne, parte,
Iubite Stăpân,
Ce ai scris în, Carte,
Toate să-mplinim,

Tare ne dorim
Veșnicii-mpreună,
Stele vrem să fim,
Domnului, cunună.

Pentru-ați mulțumi
Cei zidiți din humă,
Prin cuvinte vii
S-ajungă la lună,

Toată veșnicia
Îți cântăm mărire,
Fiindcă vrednicia
Ne-ai dat, din Iubire.

Maria Despescu
12.03. 2022.
Alba Iuli