Doar sa te-atingi de El

Doar sa te-atingi de El

Pe tarm, cand predica odata
Isus si lumea-L asculta,
Veni la El Iair, un tata
Indurerat, care plangea.

I se plecase la picioare
Degraba, de cum l-a vazut
Si-o rugaminte arzatoare
Cu staruinta i-a facut:

"Fetita mea-i bolnava tare,
Vino si pune-Ti peste ea
Mainile binefacatoare
Si se va insanatosa".

Isus pleca cu el indata.
Pe nimeni nu a refuzat.
In urma lor, mergea o gloata
De oameni care L-a urmat.

Intre acestia toti, venise
O femeie c-o boala grea.
De doispe ani o chinuise
Caci sangele din ea curgea.

A fost la medici. Cheltuise
Averea toata in zadar.
De-Invatatorul auzise
Si isi zicea: "Atata doar

As vrea si eu, sa pot atinge
Macar o clipa haina Sa.
Atunci stiu sigur, as invinge
Boala cea grea, m-as vindeca".

Caci auzise ce putere
Are acest Invatator.
El vindeca orice durere
Si orice boala din popor.

De-aceea se zbatea sarmana
Printre multimi sa-si faca loc
Dar tare o cuprinse teama
Vazand cum sta El in mijloc,

Iar ucenicii langa Dansul
Se opintesc sa-I faca loc.
Pe ea, o podidise plansul
Iar inauntru, ca un foc

Ardea in sufletu-i dorinta
S-ajunga la Isus si ea.
Mai mult i se-ntarea credinta
Ca El o poate vindeca.

Si-atunci se stradui mai tare
Sa se strecoare printre ei.
Dar era-nghesuiala mare
Tipau copii, plangeau femei,

Bolnavi ii erau pusi in cale
Unii pe nume il strigau
Iar altii-i cantau osanale,
Pe margine de drum strigau:

"Priviti! Isus! Mesia vine!
Vine cel binecuvantat!"
Dar El privea peste multime
Si obosit si intristat

Zicandu-si: "Bietele noroade!
Sunt niste oi fara pastor!
Durerea pentru ei ma roade
Ca sunt al Domnului popor!"

Dar tresari, caci deodata
Simti c-o forta a iesit
Din El. Privirea Sa mirata,
Intrebatoare, s-a rotit

Peste multimea zbuciumata
Si zise: "Cine m-a atins?"
Biata femeie-nfricosata
Isi zicea-n gandul ei: "M-a prins!"

Caci pe la spate se-atinsese
O clipa doar, de haina Lui.
Simtise ca se vindecase,
Se-opri curgerea sangelui.

Dar ucenicii, omeneste
Gandind, repede-au zis:
Uite, multimea te-mbulzeste
Si Tu-ntrebi cine Te-a atins??!!"

Dar El se tot uita s-o vada
Pe cea care-a facut asa.
Biata femeie, sta sa cada,
Caci numai ea intelegea

Ca a intrat in ea puterea
Ce pe Isus L-a parasit
Si i-a luat toata durerea,
Iar scurgerea i s-a oprit.

Ea, tremurand infricosata,
In fata lui Isus veni
Si la picioarele-I, plecata
Ce s-a-ntamplat marturisi.

Isus insa ii zise: "Fiica,
Credinta ta te-a mantuit!
Du-te, sa nu-ti mai fie frica!
Iata ca te-ai tamaduit!

Iair alaturea statuse
Si-a vazut tot ce se-ntampla
In suflet iarasi ii crescuse
Speranta pentru fiica-sa.

"Oh! De-ar da Domnul sa nu moara
Pana ajungem noi la ea!
Ca n-o mai duce pan' diseara!"
Dar pe cand El gandea asa,

Veni un slujitor si-i zise:
"Stapane, nu mai supara
Pe-Invatator!"Apoi ii spuse:
"Fetita a murit deja!"

Isus, fara sa tina seama
De-aceste vorbe ale lui,
Spuse tatalui: "N-avea teama,
Crede-n puterea Domnului!"

Apoi cu toti grabira pasul.
De casa se apropiau
Cand auzira deja glasul
Acelora care boceau.

Ajunsera, dar zarva mare
In casa lui Iair era.
Se tanguiau si plangeau tare
Insa Isus-l-imbarbata

Zicand asa: "Fetita doarme,
Nu plangeti, ca ea n-a murit!"
Iair privea uimit la lume
Dar tare mult ar fi dorit

Sa fie cum zisese Domnul.
Iar El, in casa i-a primit
Doar pe parinti si inca unul
Sau doi, din cei care-au venit.

Si au intrat cu ei in casa
Unde fetita se afla.
Era atata de frumoasa!
Doar doisprezece ani avea

Si-acum zacea fara suflare.
Isus privi la ea un pic.
"Talita cumi!"- zise tare
"Fetito, scoala-te, iti zic!"

Indata s-a sculat fetita
Chiar si sa mearga a-ncercat!
I s-a mai colorat si fata,
Apoi i-au dat si de mancat.

Toti au vazut vie fetita
Si au ramas incremeniti.
Se intrebau: E cu putinta??!!"
Dar voi, crestini, acuma stiti:

Domnul Isus are putere
Sa vindece o boala grea
Dar si s-aduca mangaiere
Pentru cei morti in vina grea.

Asa a fost Mantuitorul
Si a ramas si azi asa.
Alearga sa dea ajutorul
Celor loviti de boala grea.

De ai si tu vreo suferinta,
Vreo boala care te-a lovit,
Intinde-ti mana cu credinta
Spre El si fi-vei mantuit.

Doar sa te-atingi de El, aceasta
Si pentru tine e de-ajuns.
El iti va indeparta napasta
Ori boala, care te-a rapus.

Si chiar de zaci in disperare,
Parca n-ai viata niciun pic,
"Talita cumi!"-ti striga tare
"Fetito, scoala-te iti zic!"

Chiar daca inima-ti suspina
Si de necazuri esti rapus,
El te va scoate la lumina,
Din nou vei fi pe stanca pus!

Caci toata-a noastra suferinta
Si bolile, El le-a purtat.
Intoarce-te deci, cu credinta
Spre jertfa Lui, sa fi salvat!

21 sept 2009