Dintr-o pleavă fluturată

Dintr-o pleavă fluturată de un vânt prea mânios,
Printr-o jertfă mult prea mare, suntem frați azi cu Hristos,
De pe-un drum fără lumină, ne-a salvat iubirea Sa,
Luminându-ne cărarea, viață pentru a ne da.

Dintr-un praf ce-i de țărână, vase Domnul a făcut,
Să se vadă a Sa slavă, El le-a modelat din lut,
De pe-adânc de văi întinse, pe căzuți îi ridicat,
Pe cei morți din valea morții, El e Cel ce i-a-nviat.

Dintr-o umbra doar pribeagă, fii de Dumnezeu suntem,
Muți cândva-n deșertăciune, astăzi Domnului cântăm,
Ne-a pus o cântare nouă-n inimă... mereu să fim,
Plini de dragoste cerească, sub un har ales... divin.

Din acei înspre pierzare, ne-a făcut azi călători,
Îmbrăcați în haine albe, înspre Țara după nori,
Din pierduți în lumea largă, azi mireasa Lui suntem,
El ne-a pus pe urma alba, ne-a dat aripi să zburăm.

Ne-a suflat pe nări suflare, ochii El ni ia deschis,
Să vedem ce minunată, este Țara cea de vis,
Ne-a dus la izvoare sfinte, uscaturi ca să nu fim,
Ne-a-nvățat limba cerească, ca prin ea să ne-ntărim.

Ne-a pecetluit cu Duhul, ce ne-nvată azi pe drum,
Cum sa devenim ca Domnul, cum sa fim ca El... mai bun,
Ne învață bunătatea, dragostea ne-nvață el,
Și smerenia ne-nvată, ce-a avut-o Sfântul Miel.

Ne-a zidit pe-o-naltă stâncă, ca atunci când va veni,
Vântul sau furtuna mare, să nu poat-a ne zdrobi,
El ne este temelia, sprijin și-ajutor mereu,
Este-a noastră El tărie, doar cu El... nimic nu-i greu.

Ne-a dat o nădejde vie, o valoare El ne-a dat,
Ne-a făcut moștenitorii, veșnicului sfânt regat,
Ne-a răscumpărat cu viață, veșnicia să primim,
Pentru noi a scris El viață, n-a vrut unul să murim.
Amin