Din câte flori frumoase

Din câte flori frumoase, a semănat Hristos,
în raiul cel deasupra și-n raiul cel de jos,
în cerul cel cu stele și-n cerul cel cu crini,
nimic nu-i ca iubirea, cu ochii ei divini.

Iubirea cea cerească, e aurul de preț,
și-al vieții trecătoare și-al veșnicei vieți,
dar dintre câte scumpe iubiri pe lume sunt,
iubirea-nvingătoare, e crinul cel mai sfânt.

Iubiri biruitoare, puține sunt acum
acestea trec prin valuri, prin flăcări și prin fum
acestea duc, și sufăr, și ard, și plâng și tac,
dar legământul Unic și-l țin curat în veac.

O, binecuvîntează, al Dragostei Izvor,
iubirile ce sufăr curate până mor,
iubiri biruitoare, pe-a noastre să le ții,
să le-ncununi pe toate, atunci când ai să vii!