DEVOTARE

DEVOTARE


Dau Doamne, pentru Tine,
chiar viaţa de mi-o ceri,
să aflu bucuria
eternei mângâieri.

Dau tinereţea toată,
pe-aceea ce-o mai am.
Dau banii mei şi casa,
din ea să faci balsam.

Dau zilele frumoase,
pe care le trăiesc.
Şi energii şi doruri,
ce-n inimă mai cresc.

Dau tot ce am în lume:
părinţi, surori şi fraţi,
şi nişte ochi albaştri,
spre ceruri îndreptaţi.

Dau, Doamne, pentru Tine
ce am, ce fac, ce sunt
precum şi Tu, Isuse,
venit-ai pe pământ,

să urci senin pe cruce,
pentru al meu păcat.
Îţi mulţumesc cu lacrimi
că sunt acum salvat!

M-ai smuls atunci din moarte.
Pe stânca Ta m-ai pus.
De-aceea prin credinţă
al Tău sunt, scump Isus.

Tu-mi eşti pe totdeauna
Cetate şi-Adăpost
când va veni furtuna
cu-al încercării rost.

Ajută-mă Părinte
să nu Te compromit,
să Te iubesc fierbinte
precum Tu m-ai iubit.