Destăinuire

Destăinuire

Cum aș putea uita
Că, Te-ai sacrificat,
Când, în orbirea mea,
Tocmai, Te-am alungat.

Ești Marele-Mpărat,
Eu, doar făptura Ta,
Care s-a depărtat
Isus, de YEHOVA.

Dar, te-ai milostivit
De mine, cel strivit,
M-ai luminat, să văd
Că merg spre, un prăpăd.

Când Tatăl Te-a trimis,
Ca rob, în astă lume,
M-ai scos chiar din Abis
Strigându-mă, pe nume.

Când Ai venit, Isus,
Rob fiind, întregii lumi,
Tu, lumea Ai supus.
Prin multe mari minuni

De mult, m-ai tot privit
Cum rătăces, plângând,
De te-ai milostivit
Iertându-m, curând.

Iertării Tale, Doamne,
N-aduc decât atât,
Jertfă de mulțumire
Și slavă-nalț și-Ți cânt.
Moldovan Pavel
Aug. 2020.