Despărțire

Eu am plecat pe-o mare
Cu umbre fumurii
De ce n-am stat pe lume
Atunci de ce venii?

Puterea mea e stinsă
Și nu mă mai răscol
Iubirea eu am dat-o
În viață tuturor.

Și dacă va vrea cerul
Și nu va fi să fie
Călătoria noastră
O lungă veșnicie

Ne-om întâlni cu toții
La praznicul ceresc
Luminile din umbre
În rai se întâlnesc.

Dar dacă astăzi cerul
Și-a mai dorit o stea
De ce din toate, Doamne,
A vrut chiar steaua mea?

Avem un gând mai sfânt
Și mai înălțător
S-aduc lumina Cărții
În viața tuturor.

Să scot din slove miere
Și aur și lumină
De ce zădărnicia
N-a zăbovit să vină?

Copiii mei, voi îngeri
Eu mai rămân cu voi
Veți mai avea se poate
În viață și nevoi.

Eu voi stătea deasupra
A voastră a tuturor
Căci duhul mai rămâne
Prin lume călător.

Nu-i moartea-o veșnicie
Nici viața nu e vis
Ci-o trecere spre raiul
Ce Domnul ne-a promis.

Acolo nu-i durere,
Nici grijă, nenoroc,
Căci Mielul luminează
Din tronul său de foc.

Noi îl slăvim pe Domnul
Cu oşti de îngeri sfinte
Că El a rupt pecetea
Cereștilor cuvinte.

La cina lui din ceruri
Ne adunăm pe rând
Și stăm cu El la masă
Cu fratele flămând.

Din lumea celor care
S-au dus și nu mai sunt
Eu am ajuns acasă
La Mielul blând și sfânt

Și în genunchi mă rog
Copilului divin
Tot pentru fericirea
Copiilor, Amin!