Deșertăciunile lumii

Nu-alergați și nu priviți la lume,
Tot ce ne-nconjoară-i doar deșertăciune!
Toată zarva ce-i în jur, tot ce ne-mpresoară
Este negură și vânt, e noroi, e praf, e smoală.

Nu-i invidiați pe-aceia ce se-nalță-n asuprire!
Tot câștigul lor vremelnic, tot ce-adună-n fire,
Toată slava cea deșartă, toată gloria-adunată
Îi va condamna în fața scaunului de judecată.

Viclenia și trufia ce-și vreau loc de slavă
Vor pierii s-or spulbera, vor ajunge pleavă.
Nici minciuna nu va fi în veci în față,
Adevărul este veșnic, Scriptura ne-nvață.

Inima care urzește planuri mârșave și rele
Și picioarele ce-aleargă, poticni-se-vor și ele.
Martorul ce spune doar minciuni cu gura lui
Rușina-se-va odată înaintea Domnului.

Cel ce-ațâță certuri între frați, nu va propăși,
Nu va fi cu Domnul când El va veni,
Cel ce-nșală cu cântarul își va cântări osândă,
O măsură îndoită din cea care vrea s-o vândă.

A fi rău i-o urâciune înaintea Domnului,
El cunoaște toate gândurile rele ale omului.
Nu-apăsa la judecată pe acel neprihănit,
Nu îndreptăți pe-acela care sigur a greșit.

Chiar și jertfa celui rău este-o urâciune
Mai ales când gânduri rele o-nsoțesc anume.
Nebunul și batjocoritorul sunt o scârbă,
Ei păcătuiesc și-adună tot mai mult osândă.

Iar acela ce urăște-i prefăcut, viclean și rău,
Rugăciunea lui n-ajunge sus la tronul Său.
Cei nedrepți Împărăția nu vor moșteni,
Vor rămâne jos, în chinuri și s-or tânguii.

Sfatul Domnului cel tainic e pentru-nțelepți,
Ei vor moșteni cu Domnul și cu toți cei drepți.
Cei integri-I sunt plăcuți că lucrează cu dreptate,
Sunt iubiți, sunt acceptați, sunt credincioși cu fapte.
Amin.
(2018)