De vei avea credință

De vei avea credință, în orice încercare, pe drumul vieții tale, mereu tu vei vedea,
Cum mâna ce odată, era pe-un lemn strapunsă, ea norii va străpunge, și te va ajuta.

Spre brațele întinse, vei fi dus de credință, spre malul suferinței și-acolo vor sfârși,
Aceste clipe grele, ce-s pline doar de lacrimi, o veșnică iubire, pe mal vei întâlni.

De vei avea credință, ușoară-ți va fi calea, și vei urca pe dealul pietros... mult mai ușor,
Credința îți dă aripi, îți dă avânt ca-ntruna, a ta călătorie, să fie ea un zbor.

Spre locurile care sunt pline-ți va fi zborul, credința te va duce, în locurile vii,
Ea poate sa-ți dea ție, putere și speranță, că-ndată se sfârșește, acele ce-s pustii.

De vei avea credință, vei fi în orice luptă, oricât ar fi de mare, biruitor mereu,
Credința este arma, ce este dăruită, de sus... numai de Unul, de bunul Dumnezeu

Spre-un infinit te duce, în marea-ndepartare, în locurile sfinte, ce veșnice vor fi,
Fii plin doar de credință, ea ție-ți va da viață, te poate mântui