DE TINE

DE TINE

Isus ce porţi un alb veşmânt
al slăvilor senine,
de pe acest bătrân pământ,
eu vreau, prin Duhul Tău, să cânt
de Tine.

Aici trăiesc şi totuşi sunt
al Patriei divine.
N-am bogăţie pe pământ,
dar tot ce am e dorul sfânt
de Tine.

Eu n-am drept hrană pe pământ
mai mult decât suspine.
Dar prin Cuvântul Tău, eu sunt
legat de cer, de Raiul Sfânt,
de Tine.

Un strop din vinul Tău cel sfânt,
al veacului ce vine,
şi-o blândă adiere sunt,
o viaţă smulsă din mormânt
de Tine.

Un bulgăre de tină sunt
în valea de suspine,
şi-un spic ce se apleacă-n vânt,
dar niciodată n-a fost frânt
de Tine.

De-aceea-n fapte şi-n cuvânt,
spre zări de pace pline,
c-un dor sublim de Cerul Sfânt
de dragul Tău aş vrea să cânt,
de Tine.

Dă-mi harfa Ta, din cerul sfânt,
cu stropii de iubire,
prinos să fie-al meu cuvânt
şi ruga aripă de cânt
cu-nsufleţire.