De pe tronul îndurării

De pe tronul îndurării
autor. Diana (G. U)

De pe tronul îndurării, strigă astăzi... pregătire,
Cel ce este Domn și Rege, pe pământ și-n nemurire,
Strigă El fără-ncetare, haina să ne scuturăm,
De păcatele murdare, toți ca să ne lepădăm.

Strigă tare prin războaie, prin cutremur de pământ,
Să-l audă fiecare, chiar și cel cu legământ,
Face Domnul o trezire, căci azi mulți au ațipit,
În plăcerile de-o clipă, care parcă i-a orbit.

Strigă astăzi... unitate, căci din ceruri vrăjmășii,
A văzut printre aceia, care merg spre veșnicii,
A văzut atâta ură, dezbinare a văzut,
Nu găsește-acea iubire, ce era la început.

Vede multă nepăsare, Domnul în poporul Său,
Răzvrătire vede-ntruna, înălțări vede mereu,
Și din milă și iubire, azi mai strigă El de sus,
Pregătire... căci e-o vreme de sfârșit, e la apus.

Auzim cu toții glasul, căci e glas de Dumnezeu,
Să îl ascultăm... și-n toate, să ne pregătim mereu,
Căci se-aude azi cum vine, vine-acasă să ne ia,
Suntem gata de plecare? , suntem după voia Sa?

Haina o avem curată? , de iubire suntem plini? ,
Sau în mâini avem doar pietre și în gură numai spini,
Suntem iertători cum Domnul, de păcate ne ierta? ,
Suntem vrednici astăzi oare, noi de-mpărăția Sa? .

Să ne cercetăm în grabă, vremea-i scurtă de sfârșit,
Căci la ușă bate Domnul, pasul Său e-un pas grăbit,
Să fim toți fără de pată, să ne poată înălța,
Sus în Țara veșniciei, mântuire să ne dea.
Amin