De multe ori privesc

De multe ori

De multe ori privesc in sus,
La cerul plin de stele,
Spre luna care stralucea,
Si se plimba prin ele,

Si zic alaturi de psalmist-
- Ce-i Doamne omu-n fata Ta?
De-l cercetezi cand este trist,
Pe el si TU il bagi in seama,
Incununat cu slava Ta
Raspunzi apoi, cand el Te cheama.

I-ai dat in stapanire toate,
Lucrarile mainilor Tale,
Si le-ai supus chiar adunate
Sub piciorul voii sale.

Slava Ta se-nalta Doamne,
Mai presus de ceruri, iata,
Cat esti Tu de bun Stapane
Minunat in lumea toata.

Preamarit pe-ntreg pamantul
Credincios celor promise,
Ma gandesc adanc la Tine
Pe altarul jertfelor admise.

Tu vei da din bucurie
Celor ce Te iubesc pe Tine
Si in binecuvantare,
Ii inconjori cu scut si paine.

Netezeste Doamne calea dreapta,
Sub ochii Tai patrunzatori,
SI calauzeste-ma o data,
Sus deasupra norilor.

Si in cuget strig departe:
-Fericit este acela,
Care nu se pune-n toate
Langa cei plini de pacate,

Si pe scaun nu se aseaza
Langa batjocoritori,
Ci aduce a lui viata
Placuta-n Legea legilor.

Este ca un pom aproape,
Sadit lang-un izvor de ape
Ce rodeste-n orice vreme,
Inverzit si nu se teme.

Eu, insa zic --Fa sa rasara,
Peste noi lumina ta,
Lumina fetei Tale Doamne,
Si in veci Te-om lauda.

Tu imi dai mai multa bucurie,
In inima mereu mereu,
Si ma culc si-adorm in pace,
Imi dai din liniste in Duhul meu.

Doamne auzi-mi glasul dimineata,
Si strig sa ai mila de mine,
De cate ori suspin in viata,
Asculta-ma o bun Stapane.

Amin