De lângă mine n-ai plecat

Tu nu pleci niciodată, Isus de lângă mine,
Chiar dacă eu de Tine, uit Doamne uneori,
Cel rău ce-mi stă în față, văzut el e de Tine,
Eu nu știu când dar Doamne, să lupți mereu cobori.

Nu-mi părăsești ființa, pe drumul vieții mele,
Chiar dacă eu de Tine, adesea mă ascund,
Eu știu... pe braț puternic, în clipele mai grele,
Mă porți, că-n marea vieții, nu vrei să mă scufund.

Nu-mi lași Isuse pasul, ce-adesea rătăcește,
Prin harul Tău întruna, pe cale-l pui mereu,
Și bunătatea-ți Doamne, nicicând nu-l părăsește,
Căci el înaintează, chiar și când este greu.

Tu nu pleci niciodată, a Ta credincioșie,
E veșnică Isuse, nicicând nu s-a schimbat,
Căci schimbător e ceasul, e vremea, dar Tu Doamne,
Rămâi mereu acelaș, un Tată devotat.

E schimbător și omul, ca timpul de afară,
Ce azi e plin de soare, dar mâine plini de nori,
Dar Tu nu ești ca omul, Tu nu mă lași vre-o dată,
Îmi înfășori ființa, cu-al dragostei fiori.

Tu nu-mi lași nici privirea, în jos ea să coboare,
De Tine alipită, o ții mereu Isus,
Chiar dacă vântul bate, nu poate s-o aplece,
Puterea Ta divină, o ține doar în sus.

Ai fost întotdeauna prezent pe drumul vieții,
Chiar dacă eu Isuse, schimbat am fost mereu,
Acel fără schimbare, nicicând El nu mă lasă,
El este numai unul, esti Tu Isus al meu.