De ce te-ntristezi copile

De ce te-ntristezi copile,
De ce plângi adeseori,
De ce nu mai ai răbdare,
Până-n răsărit de zori.

Ziua este-atât de-aproape,
În curând voi reveni,
Ție-ți voi aduce-ndată,
Vremea ce nu va sfârși.

De ce-ți clatini azi credința,
De ce deznădăjduiești,
De ce fiule pământul,
Întristat astăzi privești.

Tu ridică-ndat privirea,
Printre nori mă vei vedea,
Nu lăsa să te doboare,
Gândul rău și vremea rea.

De ce stai astăzi pe margini,
Să te-ntorci din drum gândești,
Fiule numai în față,
Vei putea să mă găsești.

Chiar de-ai obosit pe cale,
Ca să-naintezi mereu,
La-l ei capăt drag copile,
Te voi aștepta chiar Eu.

Stau cu brațele întinse,
Tu nu te opri din drum,
Mâna și a ta privire,
S-o ridici... te-ating acum.

Vreau să-ți dau ție putere,
Ca să poți înainta,
Dar privește înspre Mine,
Să pot astăzi ție-a-ți da.

Vreau să simți cum te-nfășoară,
Un fior Dumnezeiesc,
Să-nțelegi cât Eu pe tine,
Drag copile te iubesc.

Voi străpunge-acum și norii,
Ca să vezi cum Eu cobor,
Dar privește înspre Mine,
Să îți vin în ajutor.

Grea îți este a ta cruce,
Grea e și povara ta,
Dar aș vrea să-ți spun copile,
Doar Eu pot a ți-o lua.

Eu îți pot purta de grijă,
Însă tu mereu rămâi,
Într-o flacără aprinsă,
A iubirii... cea dintâi.

Fii statornic pe cărare,
Și-n mânia cea de vânt,
Căci tu singur niciodată,
Nu ai fost pe-acest pământ.

Ochii Mei de sus din ceruri,
Sunt numai asupra ta,
Căci ales ai fost de Mine,
Pentru cer... în slava Mea.

Pentru tine-am dat popoare,
Pentru tine Eu am dat,
Unicul Meu Fiu copile,
Ca să fii răscumpărat.

Te-am făcut moștenitorul,
Locurilor ce-s cerești,
Te-am primit din nou acasă,
Nu oricum... așa cum ești.

Pentru Mine ești valoare,
Chiar dacă din jurul tău,
Vorbe-aruncă și ocară,
Gura celui ce e rău.

De ești azi în prigonire,
De ești tu disprețuit,
Nu uita copile dragă,
Tu de Mine ești iubit.

Azi ridică-te-n picioare,
Căci vreau a te ridica,
Glasul Meu care răsună,
E pentru ființa ta.

Lasă șoaptele străine,
Dar și umbrele ce vin,
Ele-n urmă să rămână,
Fiule... că-ndat revin.

Stai aproape tu de Mine,
Ca atunci când voi veni,
Să fii gata de plecare,
Sus în cer cu Mine-a fi.

Vremea este-atât de scurtă,
Tu mă vei vedea curând,
Dar până atunci copile,
Rabdă chiar de rabzi plângând.

Taci de e durerea mare,
Cum și Fiul Meu tăcea,
Pe o cruce în durere,
Pe un deal zis Golgota.

Roagă-te fără-ncetate,
Cum și El necontenit,
Se ruga și pentru tine,
Ca să fii tu mântuit