De ce să mă tem

De ce sa mă tem când Isus e cu mine,
De ce să mă clatin când El m-a zidit,
De ce sa las vântul s-aducă suspine,
Când eu cu Isus sunt mereu fericit.

De ce sa las valea să-mi plece privirea,
Când eu o lumină de sus voi primi,
De ce să las valul s-ascundă limanul,
Când pot eu pe mare spre el a vâsli.

De ce să las guri răni adânci ca să lase,
Când pot să ascult doar de glasul de sus,
De ce sa mă tem să urc dealu-ntristării,
În fața mea-ntruna e Domnul Isus.

De ce să las noaptea să vină cu teamă,
Când stelele ei luminează mereu,
De ce să las umbrele să mă-nconjoare,
Când scut mie-n noapte, mi-e doar Dumnezeu.

De ce să mă ducă o lume-n pierzare,
Când drumul spre Rai Domnul mi la deschis,
De ce să ma tem azi de moarte Când cerul,
În cartea cea sfântă-al meu nume l-a scris.

De ce sa mă tem când Isus e cu mine,
În orice-ncercare prezent El va fi,
De ce să cobor când se urcă spre ceruri,
De ce să opresc când pot doar a păși.

Eu nu am vre-o teamă, Isus mă ridică,
Mă poartă de mână să pot doar urca,
De ce să mă tem când eu Lui i-am dat viața,
Și știu... biruință, în ea îmi va da.