"De ce, Dumnezeule?" - Poezie creștină

Categorie: Poezii creștine

De ce, Dumnezeule?

De ce durere?
De ce războaie?
De ce boală?
De ce ură?

De ce orbire?
De ce depresie?
De ce orfani?
De ce săraci?

De ce despărțire?
De ce morminte?
De ce schilozi?
De ce nerozi?

Întrebări neroade,
Dar relevante
Din inimi triste,
Pline de durere.

– Omule dragă,
Ești icoană rară,
Eu te-am creat
Cu chip minunat

Ești ca o pecete
Pe inima Mea,
De-aceea la cruce
Am plătit vina ta.

În spate la durere
Și la războaie
Ca și la ură
E vechea boală

Este păcatul
Și necuratul,
Mult întuneric,
Răul nemernic

A Mea iubire
Și nemurire
E propria viață
Ce-a fost plătită

Prețul de sânge
E-a Mea iubire
Și-a Mea-nviere
E-o garanție.

Dincolo de toate,
De trista moarte,
E-o nouă viață
În a Mea Casă.

Vino la Mine,
Suflete triste,
Crede-n Cuvânt,
Al Meu Legământ.

Dincolo de mormânt
Eu Sunt Cel ce Sunt,
Veșnic Dumnezeu,
Te chem să fii al Meu.

Azi dacă Mă auzi,
Să nu Mă respingi,
A mea veșnică iubire
Te cheamă la Mine.

În veci să-ți fiu Tată,
Să-ți dau moștenire,
Să ai prin credință
Daruri veșnic sfinte.
 

Simion Ioanăș

sursa: https://paginacrestina.wordpress.com