De ce azi cerul oare tace

De ce azi cerul oare tace? ,
De ce el este-așa tăcut? ,
De ce nu mai vorbește Domnul? ,
Cum a făcut la început.

De ce toți spunem... nu se-aude,
Acel glas care-a răsunat,
Într-un pustiu... când El poporul,
Din grea robie l-a salvat.

Adesea ne-ntrebăm noi... oare,
Isus de noi azi a uitat? ,
Dar astăzi cerul îl deschide,
Și ne vorbește înc-odat.

--"Voi ascultați cei cu-ndoială,
Caci pentru voi Eu azi vorbesc,
Eu v-am vorbit întotdeauna,
Dar ochii voștri ei privesc,
Înspre-un pământ plin de păcate,
Voi înspre cer nu mai priviți,
De asta gura voastră spune,
Pe Mine că nu m-auziți.
Dar Eu vă strig în zi și noapte,
Mereu se-aude al Meu glas,
Dar voi cu toți în ne-ascultare,
Și răzvrătire ați rămas.
Al Meu glas sună dinspre zare,
Într-un frumos ce-i răsărit,
Eu strig mereu printre popoare,
Dar astăzi nu sunt auzit.
Voi așteptați minuni și semne,
Ca să le fac Eu printre voi,
Dar vreau să știți... nu sunt vazute,
De-acei murdari... de cei ce-s goi.
Ce-s goi ei azi de bunătate,
De milă... de iubirea Mea,
Nicicând ei dar și niciodată,
Minunile nu vor vedea.
Deschide-ți ochii, și privirea,
Ea sa vă fie doar în sus,
De m-ascultați, voi auzive-ti,
Ca cel de azi... . căci sunt Isus".