De-aș putea întoarce timpul

De-aș putea întoarce timpul,
Vremea nu aș risipi,
Te-aș îmbrățișa Isuse,
Doar la Tine aș privi,
Însă nu pot nici-o clipă,
S-o întorc... oricât aș vrea,
Strânge-mă la piept Tu Doamne,
Vreau tot ce-am pierdut cândva.

Vreau mai mult să simt iubirea,
Vreau mai mult în doi să fim,
Vremea care-mi mai rămâne,
Vreau sa o împărtășim,
Fără Tine nici-o clipă,
Nu aș vrea ca să mai fiu,
Căci fără de Tine Doamne,
Mi-a fost viața un pustiu.

Fără Tine-am fost eu praful,
Spulberat mereu de vânt,
Fără Tine-n rătăcire,
Mi-a fost viața pe pământ,
Nu aș vrea nici amintirea,
A trecutului s-o am,
Când legat în lanțul morții,
Otrăvit de ea stăteam.

Fără Tine nu e soare,
Fără Tine nu e cânt,
Inima mi-ar fi doar goală,
Dar și viața pe pământ,
Nu aș mirosi o floare,
De n-ai înflori-o Tu,
M-ar zdrobi îndat adâncul,
De n-ai spune Doamne... nu.

Aș fi dus într-o pustie,
Dacă azi nu m-ai purta,
Zi de zi și-n orice noapte,
Iubitor în mâna Ta,
Spulberat aș fi în lupte,
De n-ai fi Tu scutul meu,
Doar răpus de suferință,
De n-ai fi Tu Dumnezeu.

De-aș putea întoarce Timpul,
Și eu Doamne-aș fi întors,
Mai în grabă l-a Ta cale,
Tu ești minunat Hristos,
Ești răcoarea dimineții,
Arșița când vine iar,
Nu aș vrea fără de Tine,
Ca să fiu... aș fi hoinar.
Amin