De-aș fi din nou copil...

De-aș fi din nou copil...

Am fost odată o copilă, cu ochi albaștri, visători,
Care zburda pe o colină, strângând buchete mici de flori,
Cu părul creț arzând în raze, fugind de-albine uneori,
Sau, aplecată peste-o carte, citind, pătrunsă de fiori.

Am fost odată o copilă, ce râul bine cunoștea,
Pentrucă deseori acolo, pe malul lui, se odihnea;
Care hrănea și porumbeii, iar rândunelelor în cuib
Le presăra boabe și pâine, că doar "le este a mânca".

Am fost odată o copilă, așa, ca orice alt copil,
Care-și dorea ca să devină mai repede un om matur,
Care credea că timpul trece mult prea încet și prea umil,
Care visa să fie mare, un om văzut de toți în jur.

Am fost odată o copilă ce a crescut și este mare,
Dar care mult și-ar fi dorit să fie fără griji sub soare,
Din nou să fie o copilă ce strânge flori, fugind de-albine,
Ce îngrijește rândunele, ducându-le boabe și pâine,

Ce merge des pe malul râpei cu opt boboci și cu o carte
Și-apoi se-afundă în lectură, uitând și de boboci, de toate,
Ca, după ce termină cartea, să-i caute pe acei opt
Până când se va face noaptea și se va-ntuneca de tot.

Am fost și eu cândva copilă... Copiilor, primiți un sfat:
Mai stați copii cât vi se poate și cât puteți vă mai jucați,
Nu vă grăbiți în viața mare, fugiți pe văi în lung și-n lat...
Atuncea când veți fi maturi, mai rar veți sta sub plopi și brazi.

Adelina Malancea
14.05. 2023