De-ai căzut

De-ai căzut... înalță-ți glasul,
O valoare mare ai,
De-ai căzut... pe-adânc de vale,
Nici-o clipă să nu stai,
Pentru tine pe o cruce,
A urcat cândva Isus,
Ca să ai în cer o casă,
Și privirea doar în sus.

De-ai căzut... înalță-ți glasul,
Cântă doar spre slava Sa,
Te va auzi din ceruri,
Biruință îți va da,
El nu stă în nepăsare,
Când un fiu de Dumnezeu,
Strigă cănd e-n încercare,
Drumul când îi este greu.

De-ai căzut... ridică ochii,
Către cerul minunat,
Peste tine îndurarea,
Și-al Său har va fi vărsat,
Nu ești singur nici-o clipă,
E cu tine El mereu,
Căci și tu ales odată,
Ai fost... fiu de Dumnezeu.

De-ai căzut... ridică mâna,
Tu atins vei fi de sus,
De puterea ce o are,
Numai Domnul... doar Isus,
Te va ridica-n picioare,
Ca să poți înainta,
Și o mare izbăvire,
Numai El îți poate da.

De-ai căzut... în nepăsare,
Nici-o clipă să nu fii,
Nepăsarea este calea,
Spre pierzare... în pustii,
Deznădejdea-i este haina,
Tu ascultă... n-o-mbrăca,
E lipsită de putere,
De o-mbraci... tu vei cădea.
Amin