Damasc

Desculț, prin praf, cu ochii la pământ
Strigam intr-una cine ești
Orbit de-o revărsare de lumină
Ce îmi striga De ce mă prigonesti?

Ce vrei să fac? Cui să mă-închin?
Nu văd nimic, de dau 'napoi
Sunt doar țepuși, prăpastia aproape
Primejdii multe și noroi!

Ridică-te, Eu sunt Isus!
Privește azi în ochii mei
De azi 'nainte vei fi pus deoparte
Și caută-i pe frații Mei!

Chiar credeți că vă spun de Pavel
Voi n-ați avut Damasc? Voi nu L-ati întâlnit?
Voi n-ați intrat în sfânta Lui lumină
Și nu v-ați întrebat ce-am de iubit?

Va spun, cu mine-așa a fost
Cazut-au solzii de orbire jos
Și l-am vazut pe Cel mai frumos dintre oameni
Pe Soarele Isus Cristos!

Cât m-a durut atunci Damascul
Dar câtă fericire am avut apoi
Toți frații erau sfinți sau îngeri
Și vă gândiți, urmează un apoi

Cu foc, cu greutăți, cu multe
Greșeli ce le-am văzut la alții, nu la min'
Și m-am gândit de-aș da 'napoi piciorul
Țepuș ar fi sau mai degrabă spin.

Vă chem ca azi cu toții împreună
Să ne întoarcem spre Damasc cu bucurie
Și să intrăm în revărsarea de lumină
În viața veacului ce va să vie!

Căci vine Domnul slavei, ziua de apoi
Cu inima să ne plecăm genunchii-ncet
Și să rămânem în iubirea ce-o simțim
Pentru Acela ce-i din Neam din Nazaret!