Dacă ve-ți auzi vreodată

De veți auzi vreodată,
C-am plecat de pe pământ,
Să nu vă-ntristați deodată,
Căci eu plec la Tatăl Sfânt.

Să dați slavă Celui Veșnic,
Să trăiți aici frumos,
Să aveți ulei în sfeșnic,
Să ardă doar pentru Hristos.

Plec acolo unde Domnul,
Loc ceresc mi-a pregătit,
Nu vreau să mă prindă somnul,
Nici să nu fiu nepregătit.

De-aceia vin cu rugăciune,
În fața tronului de har,
Vreau să-mi dai înțelepciune,
S-aduc darul la altar.

Dac-am supărat vreodată,
Pe vre-o unul din micuți,
Te rog în mila Ta de Tată,
Binevoiește să m-asculți.

Ascultă-mi ruga mea Isuse,
Și iartă-mi tot ce am greșit,
Ca jertfa care ți-am adus-o,
Și darul să fie primit.

Eu nu știu când va veni ceasul,
Când voi pleca de pe pământ,
Dar știu că-Ți voi auzi glasul,
Chiar de voi fi într-un mormânt.

Deceia vreau să fiu în pace,
Fără prihană tot mereu,
Căci ziua ceia nu-i departe,
Când voi zbura la Tatăl meu.

Nimic de jos nu mă mai leagă,
Eu gândul mi-l îndrept în sus,
Acolo veșnicia-ntreagă,
Împărățește-n veci Isus.

Amin.