Dă-mi azi mie-a ta povară

, , Dă-mi azi Mie-a ta povară",
Ție-ți spune Dumnezeu,, , Tu nu poți s-o duci copile,
Pentru tine este greu,
Eu sunt Cel ce-o poate duce,
Doar Eu îți voi ușura,
Drumul vieții tale care,
E-o povar-atât de grea.

Dă-mi durerea ce-ți străpunge,
Inima ta zi de zi,
Vreau să-i dau ei vindecare,
Fiule... nu zăbovi,
Tu să n-o ascunzi căci rana,
Ce o ai... o pot vedea,
Lasă-mă să pun balsamul,
Ce o poate vindeca.

Lacrima ce-o verși în taină,
Lasa-mă s-o șterg azi Eu,
Vreau sub ea să pun un zâmbet,
Să zâmbești copilul Meu,
Nu mai vreau să plângi căci cerul,
Plânge când ești întristat,
Și Eu plâng căci simt durerea,
Ce adânc te-a-ndurerat.

Dă-mi trecutul ce-ți aduce,
Zbuciumul în drumul tău,
Să îl șteargă poate numai,
Mâna Mea de Dumnezeu,
Să-ți deschid o nouă cale,
Eu sunt Cel ce aș putea,
Doar să lași a ta povară,
Și-a ta viață-n mâna Mea.

Nu lăsa să te răpună,
Vre-o durere pe pământ,
Ce ar vrea sa te oprească,
Să n-ajungi în locul sfânt,
Tu să nu uiți niciodată,
Pașii tăi pe mâna Mea,
Zi de zi vor fi copile,
Căci Eu nu te voi lăsa.

Lasă-n mâna Mea suspinul,
Să-l alung Eu voi putea,
Și în locul lui copile,
Fericire îți voi da,
Doar Eu pot o transformare,
Ca să fac în viața ta,
Doar încrede-te în Mine,
Biruința vei vedea.

Te-am ales să-ți dau Eu viața,
Care veșnic ea va fi,
Ca o caldă primăvară,
Nicicând nu se va sfârși,
Te-am ales să stai cu Mine,
Unde nu vei întâlni,
Vre-o durere... căci copile,
Sus... dureri nu vor mai fi.
Amin