Cutreierăm adesea azi ogorul

Cutreierăm adesea azi ogorul,
Lucrat ce-a fost cândva de Dumnezeu,
Cu toții căutăm mai mult ușorul,
Căci nu ne place ca să ducem greu.

Și grâul ce a fost sădit odată,
El este azi ușor doar răsărit,
Căci s-a-nmulțit neghina, și ea este,
Acea care ogorul l-a umbrit.

E astăzi ea înaltă, înverzită,
Căci s-a hrănit din lume... din păcat,
Ea lumea a adus-o-n adunare,
Că-i sfântă adunarea... a uitat.

Aduce o străină-nvățătură,
Cu pumnu-n piept se bate ea mereu,
Chiar la amvon și spune că ea este,
Un rod... neghina pentru Dumnezeu.

Ea gura își deschide larg și cântă,
Cu multele talente ce le-a strâns,
Din lume... să le-aducă-n adunarea,
În care mai demult creștine-au plâns.

Plângeau când Duhul sfânt cânta cântarea,
Azi cu piciorul bat podeaua-n ea,
Căci s-a-nmulțit neghina cântătoare,
Ce-acoperă un bob ce ar cânta.

S-a înmulțit și cea încrezătoare,
În ea și în înțelepciunea ei,
Se vede ea atât astăzi de mare,
Căci ea pe toți îi vede mititei.

Smerenia îi este azi mândria,
Și faptele pe foi sunt scrise azi,
Să nu le uite... Lui să i le spună,
Vre-o dată de-o avea ea vre-un necaz.

Ooo... Doamne te rugăm coboară-ndată,
Și smulge azi neghina ce-a crescut,
În adunarea-n care-a Ta prezență,
Ea nelipsită era mai demult.

Căci Tu te coborai prin gura care,
Spre ceruri o cântare înălța,
Isuse... fără vre-o tonalitate,
Dar era grâu... un rod spre slava Ta.

Ajută astăzi grâul ca să crească,
Prezența Ta să o simțim am vrea,
Căci Doamne azi prezent în adunare,
E un program ce nu-i spre slava Ta.

Prezent e rodul lumii care astăzi,
În adunări rodește tot mai mult,
Și pocăința astăzi nu e harul,
De neghină numit-a fost ea... cult.