Cum zorii cheamă ziua

Cum zorii cheamă ziua
şi-amurgul cheamă luna,
Cum vulturul-nălţimea
cum muntele furtuna,
Cum dorul revederea...
- aşa Te chem într-una
să fiu cu Tine, Doamne
al Tău pe totdeauna
în jertfă şi-n iubire
cu Tine să fiu una
să-mi fii pe veşnicie
şi capul, şi cununa.

În ochii mei aprinde
din ochii Tăi lumină
în graiul meu aşază
vorbirea Ta divină -
pe faţa mea coboară
lumina Ta senină
fă-mi paşii totdeauna
cărarea Ta s-o ţină
iar mâinile cu lucrul
din via Ta mi-mbină
cu pacea Ta adâncul
şi gândul mi-l alină
viaţa mea să fie
pe veci de pace plină
precum pe munte seara
e linişte deplină...
Întregile-mi dorinţe
într-una să-mi revină:
- să fiu în Tine una
ca ramul în tulpină...

Fiinţa mea în Tine
deplin să se-ntregească
din moartea firii mele
viaţa Ta să crească,
pe faţa mea lumina
blândeţii să zâmbească
iubirea Ta din mine
pe toți să-i cucerească
credinţa să m-aprindă,
nădejdea mă-ntărească
şi Adevăru-n mine
deplin să strălucească
ca ochii Tăi, Isuse
cu drag să mă privească.

Acei ce-or să mă vadă
de Tine să dorească
cei ce mă vor cunoaşte
să vrea să Te cunoască
toţi cei ce-or să m-audă
Cuvântul să-ţi primească,
viaţa mea, dorinţa
de cer să le-o trezească
- pe urma mea spre Tine
s-ajungă să păşească
şi Ţie-a lor iubire
întreagă s-o jertfească
o inimă fierbinte
din toţi să Te iubească...
Iar când veni-va clipa
ce veşnic o să crească
lumina slavei Tale
din toţi să strălucească.