Cum ne rugăm?

-
Emanuel


M-a surprins gestul enorm
A celui n-ălțat pe tron
Ce-atât suflet condamnat,
L-a izbăvit și l-a iertat.

Din pământ în cer, pe tron,
Înțeleptul, dreptul Domn,
Păstorește toată turma,
Să dea unora cununa.

Nu strălucirea unei haine,
Ci vrea împlinirea Sfintei Taine
A Mirelui ce-n Slava Sa
Răpește biserica.

Și curând se va-mplini
Când pe nori va reveni
Ca un foc din răsărit
Ce-n apus va fi venit.

Fiindcă a lui Dumnezeu Uns
Nu se-ntoarce în ascuns
Lumea toată-L va vedea
În toată splendoarea Sa.

Aratarea faptei ăste
În curând se împlinește
Vedem toți evenimentele
Pe toate continentele.

Vedem toate semnele
Cam pe toate temele
Când e vremea de pe urmă
Demoni se strecoară-n turmă.

Se arată semne-n cer
Pe pământ mulți oameni pier
Apar noi epidemii
Ce nu ai cum să le previi.

Se răresc azimile
Cum fac și mulțimile,
De călduri mari râuri seacă
Nu găsești pe-alocuri apă.

Foamea își rânjește coltii
Cresc la număr idioții
Lumea-i condusă de-un clan,
Supus voii lui Satan.

Banul devalorizează
Se scumpesc bunuri de bază,
Moartea lumea o vizează.
Oamenii nu mai contează.

Pustiul lumea cuprinde
N-are apă și merinde
Nu poți cumpăra sau vinde,
Panica-n popor se-ntinde.

Doar pecetea luiSatan
Vinde pâine și ciolan.

Sufletele-s rare-atunci
Nu e lapte pentru prunci
Războaie nimicitoare
Duc popoare la pierzare.

Când doi oameni se-ntâlnesc
Plâng de nu se mai opresc
Fiind mare bucurie
Să vezi o făptură vie.

Moartea stăpânire are
Peste dealuri, munți și mare
Pe măsurile de grâne
Prețul diavolul și-l pune.

Și-i grăbit extrem de tare
Știind că timp nu mai are.

Oamenii ce nu au cip
Mor ca peștii pe nisip
Omul care n-are minte,
Sufletul, de groază-și vinde.

În plină puterea nopții
Se strecoară-n case hoții
Pentru bani sau pentru pâine
Pentru tot ce mai rămâne.

Iisus, Domnul vrând să vadă
Câți la Tatăl se mai roagă
Se strecoară precum hoții
În plină putere-a nopții.
Câți invocă Sfântu-i Nume
Și câți rătăcesc anume
Ori cu El să-mpărtășiți
Câți se vând, câți sunt cuminți.
Nu-s un Noe și nici Lot
Dar nădejde-an El o port
De mulți ani cu-același crez
Cu Domnul dialoghez.

Este zestrea cea mai mare
De-i aducem închinare
Să-L rugăm să ne îndrepte
Pe cărările lui drepte.

Restul e deșertăciune
Cancer ce cuprinde-o lume
Și ce moartea o provoacă
Dup-o dreaptă judecată

Lumea celor care plâng
După ce sufletu-și vând.
Moldovan pavel