Cu ochi înlăcrimați sub soare

Cu ochi înlăcrimați sub soare,
La umbra viselor te chem,
Să vii sa-mi dai o alinare,
Căci în ascuns suspin și gem.

Sub pleoapele de vremi răpuse,
Izvoare-amare curg mereu,
Ce-așteapt-atingerea divină,
Ca să le seci Tu Dumnezeu.

În vise reci ce-și au menirea,
Să mă conducă în adânc,
Te strig cu buzele-mi uscate,
Ca să oprești al vieții vânt.

Te strig să-mi spui că ești cu mine,
Sub deznădejdea ce-a venit,
Să-mi spulbere un vis spre-acasă,
De care strâns m-am alipit.

Sub praf de stele vii în noapte,
Privesc spre cer neâncetat,
Aștept lumima Ta bogată,
Să nu opresc eu niciodat.

Când teama ei de umbre plină,
Răcnește pasul a-mi opri,
Te strig, te chem, te-aștept Isuse,
Să pot să văd zorii de zi.

Sub roua zilelor din urmă,
Trudite ce-s de greul lor,
Aștept să văd o zi sub soare,
CânTu vei reveni pe nor.

Când vei veni să-ți ei iubita,
Ca să o duci unde n-or fi,
Aceste nopți sub lună... soare,
Căci cerul este doar sub zi.
Amin