Cu mult mai mult

Cu mult mai mult

Mergând pe-a Domnului cărare
Pe timp senin sau înnorat
Spre țara dincolo de zare
De-atâtea ori te-ai întrebat
De ce cu-atâta îndurare
Ai fost chemat de Dumnezeu
De pe cărarea de pierzare
Pe care te zbăteai mereu,
De ce cu-atâta bunătate
Venit-a-n drumul tău pustiu
Ca să te scape de păcate
Și să te facă al Său fiu.
Te simți nevrednic de chemarea
Făcută cu atâta har
Căci înțelegi ce-ai fost în starea
De om pierdut și-așa murdar.
El Te-a iubit și cu-ndurare
Te-a căutat în lumea rea
Căci a dorit să-ți de-a iertare
Să fii al Lui de-a pururea.
A vrut să spele-a ta ființă
De răutate și păcat
Și-o haină albă prin credință
Ți-a dat-o pentru-a fi curat.
Acum îți cere ascultare
În voia Lui mereu să stai
Să fii o binecuvântare
Pentru atâția înspre rai,
Căci pentru tot se îngrijește
Să fii mereu victorios
Și-un loc frumos îți pregătește
Să uiți tot greul cel de jos.
Va fii mereu El lângă tine
Cu mult mai mult decât dorești,
Să te ajute să faci bine
Tot ce pe cale-nfăptuiești.
Te va iubi întotdeauna
Și Te va binecuvânta
Și-n cer Ți-a pregătit cununa
În fața Lui s-o poți purta,
Dar nu uita să-i dai onoare
În fața tuturor, pe drum
Și pân' la capăt ascultare
Să-i dai mai mult decât acum.
Prietene, ia seama bine,
Să-i fii în toate credincios
Căci Te va duce și pe tine
În slava cerului frumos
Și-acolo îți va da răsplată
Dacă spre slava Lui trăiești
În orice clipă ce ți-e dată
Cu mult mai mult decât gândești.