Cu gândul tot la cruce

Zi de zi, rămâne dus,
Gândul meu tot la Isus.
Şi mă-ntreb s-un credincios,
Ce-ar muri pentru Hristos?

Ai plătit un preţ Tu mare
Mă apasă o-ntristare.
Şi-am văzut a Ta iubire,
Mă cuprinde-o fericire.

Astăzi chiar când mai greşesc,
Eu din nou Te răstignesc.
Şi mă doare foarte mult
Atunci când nu pot s-ascult.

Îţi simt mâna cum mângâie
Şi credinţa mea e vie.
Vreau să stau pân la sfârşit
Înspre cruce aţintit.

Să nu uit prin chin, amar,
Tu mi-ai dat viaţa-n dar,
Şi tot spui neîncetat:
“Vino, şi vei fi iertat!”

Şi privind din nou la Tine,
Merg aşa cum se cuvine?
De mai şchiopătez un pic,
Să nu spun că e nimic.

Tu, Te-ai dat în întregime
Fără chiar la viaţ-a ţine.
Cum eu azi aş îndrăzni,
Doar o parte-aţi oferi?

Eu, îmi dau fiinţa-ntreagă,
Inima de El se leagă,
Gândul meu, mereu se duce
La Isus şi la Lui cruce.