Croitorul bun n-aruncă

Croitorul bun n-aruncă
Nici un petic, cât de mic.
Toate pot să-ți prindă bine,
Locul lor nu știi când vine.
N-arunca nici tu nimic
Fie lucrul cât de mic!

Cărbunele acoperit
Mai multă vreme ține,
Cu cumpătare cheltuind,
Și bine toate chibzuind,
Ți-ajung și mai puține
Să poți trăi destul de bine.

Ai grijă de sac până-i rotund
Să iei din el cu cumpătare.
Nu când ai ajuns la fund
Să vezi că nu-ți mai corespund
Planurile tale-n derulare
Și cazi răpus de-ngrijorare.

Nu-i greu să faci un loc curat
Dacă puțin te-ai ostenit!
E greu așa să-l ții păstrat
Precum de el te-ai bucurat.
Nu-i greu să strângi un ban cinstit,
E greu să-l cheltui chibzuit.

Celui cu economie,
Chibzuit în planul său,
Leu-i este ca o mie
Plănuit cu strășnicie.
Celui prăpădit mereu
Mia este ca un leu.

Fie sacul cât de mare,
Dacă tu trăiești hai-hui,
El și gură și fund are
Și te pune la-ncercare.
Dacă iei și nu mai pui,
Dai curând de fundul lui.

Chibzuință, floare rară,
Nu te-ndepărta de mine!
Nu vreau să-mi fii o povoară,
Ci un prieten, o comoară,
Să le facem toate bine,
Răspândind lumină-n lume.
Amin.
(Miercuri, 17 iunie 2020)