CREȘTINUL CREDINCIOS

CREȘTINUL CREDINCIOS

Tu, biet creștin, din lumi moderne,
Care-ai rămas în al tău Domn
Și n-ai fost biruit de somn,
Stai liniștit și nu te teme
De-un simplu om.

Vor vrea să te intimideze,
Să bage spaimă-n tine, frică,
Crezând că legea o aplică...
Părând că vor să te vegheze,
Ei, doar te verifică.

Tu rămâi tare, în credință,
La Domnul, doar, tu să iei seama;
Va veni timpul să treci vama
Și-atunci, avea-vei biruință
Și-uita-vei teama.

Nu te lăsa influențat
De orice zvon, cu scop perfid,
Să-aibă câștig omul avid,
Rămâi la Cuvânt conectat,
Căci n-are rid.

Căci multe boli vor mai veni
Și multe alte încercări
Să te oprească din urcări,
Dar tu, din mers, nu te opri
Spre-a mântuirii zori.

Mai e puțin pân` la salvare,
Nu obosi tocmai acum!
Când lumea se va face scrum,
Puțini, doar, vor avea scăpare
Din mulți pe drum.

Ei râd acum, privind la tine,
Crezându-te nebun și vechi,
Petrec pe seama ta, perechi
Și Domnul, pentru ei, când vine
Îi ia de-urechi.

Tu să ai milă de-ai tăi semeni,
Cum a avut și Domnul tău
Când ție, tare-ți mergea rău;
El te-a făcut ca El să semeni...
Te-a scos din hău.

În aste vremuri, de nevoi,
Când tot pământu-i frământat
Și orice om e speriat,
Tu fii al Domnului altoi
Și roagă-te, neîncetat.

Ridică-ți mâini, spre cer, curate
Și inima să-ți fie bună,
Căci orice vorbă se adună,
La Domnul, vorbele sunt toate
Și-o să le spună.

Până atunci, în El te-încrede,
Căci Domnul, lângă tine șade.
Când vine boala în cascade,
Tu crezi că Domnul tău nu vede?
Fii cum se cade!