CREDINŢA SAREI

Chiar cu vârsta ei trecută Sara naşte pe Isaac.
Azi la noi astfel de mame lumii nu-i prea sunt pe plac.
Dar Sara credincioşia Domnului o urmărea.
Pentru ţinta vieţii sale ea în rugăciuni veghea.

Ea crezu promisiunea de la Dumnezeul sfânt
Chiar şi-atunci când a râs firea din fărâma de pământ.
Bine e să mergi cu Duhul şi să laşi firea în drum
Şi să nu te clatini soră în credinţă nicidecum.

Lumea poate să-ţi promită lucruri multe fel de fel
Însă numai Domnul ştie să te ducă înspre ţel.
Nu lăsa spiritul lumii să te domine în gând
Doar umblarea prin credinţă este scopul tău oricând.

Dintr-un singur om ieşit-a naţiunea lui Hristos
Ce muri-n realitate pentru omul păcătos.
Jertfa lui Isaac fusese anulată. Dar Isus
A urcat de dragul nostru pe Golgota până sus.

Toate-acestea sunt istorii care-aşa s-au petrecut
Pentru că soţia Sara ea în Domnul a crezut.
Izgonise îndoiala, râsul cel zeflemitor,
Când a dat ochi cu Păstorul cel Atoate Creator.

Stelele sunt prea puţine ca să-i numere pe-aleşi
Cum sunt florile frumoase semănate în cireşi.
Nici nisipul de pe ţărmuri nu pare a fi destul
Ca să vezi că Israelul creşte, nu e în recul.

Ca Biserica să crească e nevoie azi de Sara
Care-n corturile noastre ea aduce primăvara.
N-au femeile nici predici, nici funcţii în comitet,
Dar aportul lor se simte printr-un aer de profet.

Mama este totu-n casă cu spirit gospodăresc
Iar când soţul o cinsteşte toţi de-acolo se iubesc.
Când Avraam o contrazice pe Sara, a regretat,
Domnul sfânt îl corectează şi dreptate ei i-a dat.

Dacă-n firea noastră este mort tot timpul vechiul eu
Vom avea succes în viaţă şi vom fi cu Dumnezeu.
Între soţi va fi iubire, nu certuri sau carnaval
Ca s-ajungă dintr-odată sus pe scări la tribunal.

Ce vor fi copiii-aceia când părinţii-s despărţiţi?
Vor ajunge doar epave, singuri şi nefericiţi.
De aceea-n casa noastră Domn să fie doar Hristos
Iar noi, ca Avraam şi Sara, să-L urmăm cu gând voios.