Credința!

Credința! Cît e de puternic
Acest cuvînt, această cale
Ce poartă Slava –n întuneric
Și Viața în a morții vale

Credința! Cît de mult se știe
Prin ea devine azi minuni
Din piatră curge apă vie
Spre cer curate –nalță mîini

Credința! Este acum ce poate
Mai sfînt și mai curat să țină
Azi omul ce –a aflat dreptate
În preaputernica Lui mînă

Credința! Cine –o poate face
Să nu existe pe pămînt
Cînd Domnul pune –n inimi pace
Prin călăuza – Duhul Sfînt

Credința! Numai ea credința
Te poate scoate și pe tine
Din lume, unde neștiința
Din templu a făcut ruine

Credința! Ea pe veci rămîne
Chiar de se știe în nevoi
A credinciosului azi pîine
Și arma sfîntă în război

Credința! Slăvită fie ea credința
Prin care omul astăzi știe
De Dumnezeu, ce –a pus speranța
În inimă, ca să învie

Credința! Numai ea să -ți fie
Ca mărturie să o porți
Din inimă doar apă vie
Să curgă –n lume pentru toți

Căci tu ai fost ales să crezi
Și să –ntărești a ta credință
Vorbind și celor ce sînt reci
Și să –i conduci în biruință

Credința! Ea pe veci rămîne
Chiar de se știe în nevoi
A credinciosului azi pîine
Și arma sfîntă în război.
Amin!