Credincios sau fariseu?

Nu-i suficient să mergi la Adunare,
Nu-i suficient să cânți câte-o cântare,
Tu știi că-n suflet nu-L ai pe Cristos,
Dar vrei s-arăți că ești un credincios!
Nu-i suficient să murmuri un "Amin!",
Când de Scriptură-n toate ești străin,
Spui că te rogi, dar tu te-ai întrebat,
De ruga ta, Cel Sfânt a ascultat?

Nu-i suficient să spui că te-ai sfințit
Și c-ai iertat pe cel ce ți-a greșit,
Spui că iubești cu inimă curată,
Dar ponegreşti de fiecare dată,
Abia aștepți să calce strâmb un frate,
Că-l faci de râs. Tu spui că faci dreptate!
Dar în Scriptură scrie, nu uita,
Ridică-l pe căzut, nu-l îngropa!

Ai duhul blând și-o inimă smerită?
Credința ta învinge-orice ispită?
De ce atunci vrei să arunci cu piatra
Și-n orice lucru-apare judecata?
Dacă acum cât încă-i pace-n țară,
Murmuri și ai doar vorbe de ocară,
Cum vei ședea în vremuri de război?
Pe Dumnezeu Îl pui pe locul doi?

Biserica-i locaș de închinare,
Clădire mică sau impunătoare,
E Trupul lui Cristos! Îi aparții?
Pășești senin gândind la veșnicii?
Dacă există sâmburi de-ndoială,
De pocăința ta-i superficială,
Revizuiește-ți viața, dragul meu,
Înșeli pe om dar nu pe Dumnezeu!

Și încă ceva important, Cristosul
Și-a dat viața pentru păcătosul
Ce s-a căit de faptele din umbră!
Soarta-ar fi fost altfel, destul de sumbră,
Dar s-a smerit și s-a întors acasă.
Tatăl din cer, copiii nu Își lasă!
Dacă de patimi încă ești robit,
Pe Dumnezeu nicicând nu ai iubit! 19/04/16, Barcelona-Lucica Boltasu