Copilului din viitor

Îți scriu aceste rânduri ție,
De eşti născut sau încă nu
Şi-atunci când vremea o să vie,
Poate ne ierți... sau poate nu...

E rana fiarei aproape vindecată,
Iar noi, părinți care ți-am fost odată,
Soldați răzleți din oastea de-altădată,
Abandonat-am țelul şi lupta ni-e uitată...

Ne-am copleşit în lume şi nefrățietate,
În bănuieli şi bârfe, în lucruri necurate...
Păstrând încă pe limbă pecetea de frate,
I-am preschimbat esența, valoarea de karate,
Pe tinichele lucii, vrând aur să arate...

Şi... dragul nostru copil din viitor,
Îți va fi moştenirea, din partea tuturor...

Acei puțini şi sinceri, răniți se târ în coate,
Nu-i nimenea din urmă, povara să le poarte,
C- am preschimbat şi asta în: , , scapă cine poate"
Si fiecare-i însuşi culpid de a sa moarte...

De dragoste nici vorbă, e o naivitate
Să porți pe alții-n suflet, să-ți pese pân' la moarte,
Căci am schimbat esența, valoarea de karate
Pe tinichele lucii... de colectivitate...

Şi... dragul nostru copil din viitor,
Îți va fi moştenirea, din partea tuturor...

Pe-această cale lumina-i de la Far,
Şi totul este luminos şi clar,
Dar noi am vrut o ceață, vânzând din al nost' dar
Chiar şi uleiul vieții, pe preț de un dinar...

De bâjbâim în ceață şi neclaritate,
Ce-ți vom lăsa ție, copil născut în noapte? ! ...

Ți-am otrăvit şi apa, făcând izvoare moarte,
Cu rugăciuni şi predici, cu haruri fabricate,
Schimbându-le esența, valoarea de karate,
Că bând, oricine-i liber, culpid de a sa moarte...

Şi... dragul nostru copil din viitor,
Îți va fi moştenirea, din partea tuturor...

Credința nu mai e un munte
Care se vrea a fi urcat,
Căci l-am făcut noi o păşune
De râsete şi voie bune,
Unde va sta şi ce-i stricat...

Dar cine-i slab, bolnav, smerit
E dat de-o parte, ca un smitit. .

De cruce nu-i vorbă, vrem totul pentru fire,
Şi-alegem prin credință orice ne va convine,
Căci credem încă... (da-i fals şi nesimțire)
Că suntem mântuiți, ce-i sfânt ni se cuvine...

Aceia care înc' mai văd
Şi-şi amărăsc viața ca Lot,
Tot n-au curaj, n-au îndrazneală,
Fiind slăbiți de-abia mai pot,
Să iasă-n luptă, la trudeală,
Să dea credinței socoteală,
să-i apere şi seva şi aurul curat,
Să mai arate lumii, Hristos nu e schimbat!

Şi... dragul nostru copil din viitor,
Îți va fi moştenirea, din partea tuturor...

Copile, copil din viitor,
Îți scriu aceste rânduri din partea tuturor,
Şi-mi cer iertare ție, şi-ntregului popor,
Că n-am vegheat cu râvnă, să-ţi dăm un viitor...

Dac-aş putea, de-aici eu ți-aş trimite
Din cel din urmă Parfum al Florilor,
Să simți şi tu mirosul Celor Sfinte,
Crefinței celei Vii frumos odor...
Dac-as putea, şi rouă v-aş trimite,
Deşi este puțină şi la noi...
Chiar de nu veți putea face pite,
Măcar acol' nițel noroi,
S-aveți lumină ochilor...

Îți scriu aceste rânduri ție,
De eşti născut sau încă nu,
Şi-atunci când vremea o să vie
Poate ne ierți... sau poate nu...


Hilmanger, 2. iulie. 2021