Comoarǎ în cer

Totu-i schimbǎtor sub soare
Şi atât de trecǎtor,
Iar prezentul ni se pare
Cǎ se risipeşte-n zbor.

Nu-i nimica nou sub ceruri,
Totul este cunoscut
Cǎci se învechesc şi lucruri
Şi fiinţele din lut.

Ne uitǎm cum ni se duce
Frumuseţea din priviri.
Bǎtrâneţea va aduce
Prima cută şi te miri

Cǎ s-au dus aşa de grabnic
Anii vieţii ca un fum.
Pomul care a fost falnic
S-a încovoiat în drum.

Grijile zilei de mâine
Au rǎpit timp preţios
Ce l-am fi putut prea bine
Investi mai cu folos

Adunând comoarǎ-n ceruri
Care nu va rugini,
Ci va dǎinui de-a pururi
Cǎ aici nu poţi s-aduni

Din a lumii bogǎţie
Ce dispare imediat;
Faptele de omenie
Îţi vor fǎuri palat.

Cǎci ce faci şi dai la alţii
Este cunoscut în cer;
Faptele neprihǎnirii
Sunt ecouri ce nu pier.

Iar Isus, Veşnicul Soare,
Când va reveni pe nor,
Nu te va-ntreba de-avere,
Ci de ce-ai lucrat cu spor.

Şi acele fapte bune
Împletite în mǎnunchi
Cu o sfântǎ rugǎciune
Rostitǎ de pe genunchi

Vor aduce primǎvarǎ
Cu alai de flori frumos
Şi atunci, întâia oarǎ,
Vei simţi cum e Cristos.

Şi te-ai strǎdui în viaţǎ
Sǎ fii un copil al Sǎu;
Ascultând de-a Sa povaţǎ,
Împlinind Cuvântul Sǎu.

De aceea, te grăbeşte,
Să îţi strângi comoară sus
Unde nu se risipeşte
Căci e-aproape de Isus.

Cristina Magdalena Francu