Club sau Adunare?

CLUB SAU ADUNARE?

Noi nu ne adunăm la club
Cu mese prinse în şurub,
Cu asistenţă distractivă
Şi-nfăţişare atractivă.

Aicea nu-i o încăpere
Unde venim s-avem părere
Despre evenimentele din lume:
Cutremure, războaie, ciume...

Şi nu venim s-avem taifas
Un sfert de oră sau un ceas
Acesta nu-i un loc în care
S-aducem plasa cu mâncare...

Şi nu venim să etalăm
Tot ce putem să cumpărăm
Cu banii gheaţă sau cu card
Pe renumitul bulevard.

În cluburi nu se dau mesaje
Despre stelare peisaje
Pentru politică şi sport
Partcipanţii fac efort.

Aceasta nu-i doar o clădire
Ci-i mediul pentru întrunire
Al tuturor ce-au înţeles
Pe Salvator; şi L-au ales.

Aici domneşte-o atmosferă
Sosită dintr-o altă sferă
Prezenţa Duhului Preasfânt
Dă revelaţii din Cuvânt.

Ne adunăm fiind convinşi
Că nu suntem de EU învinşi
Ci e a noastră biruinţa
De activăm, mereu, credinţa.

Intrând în sanctuar trăim
Un sentiment ceresc, sublim
Suntem pătrunşi de-un sfânt fior
Şi Tatălui Îi dăm onor.

Nu-i loc de modă; e altar
Unde venim s-aducem dar
Celui ce, zilnic, ne susţine
Şi pune leac peste suspine.

Nu-i loc aici de parodii
Ci de pioase melodii
Le intonăm cu exaltare
Că ştim c-alină stări precare.

Iar când mesajul se vesteşte
Atenţia la toţi ne creşte
Primim, Lumină, revelaţii
Nu zgura falselor relaţii.

Ne captivează un subiect
Tratat cu îndoit respect
De lucrătorul ce acceptă
Voinţa Tatălui – perfectă.

Culegem perle şi comori,
Nectarul sfintelor splendori
C-atunci sporeşte-ncredinţarea
Că vom avea în Rai intrarea.

Când zeci de voci rostesc „Amin!”
Simţim că harul e deplin
Şi tot serviciul de-nchinare
Zideşte fiinţa truditoare.

Nu-i vis şi nu e utopie
Tot ce-am dorit cu drag a scrie
Nu ne-adunăm pentru spectacol
Ci pentru rugă şi miracol.

Ne îndreptăm, apoi, spre casă
C-am mai trăit o zi aleasă
Când Ceru-ntreg şi-a revărsat
Programul lui înmiresmat.

gc/ 5 Aprilie, 2011