Cine-i Domnul pentru tine

Cine-i Domnul pentru tine,
Care este-a ta comoară,
Ce iubești oare creștine,
Zi de zi ca-ntâia oară,
Înspre ce ți-e alergarea,
Căci tu doar alergi din zori,
Până iarăși se arată,
Un apus de după nori.

Ce e oare pocăința,
Azi pentru ființa ta,
Este un program sau poate-o,
Adunare-a frecventa,
Este oare ea credință,
Sau doar te-ai obișnuit,
Cu religia în care,
Crezi că ești tu mântuit.

Cum îți este rugăciunea,
Cum e azi trăirea ta? ,
Este oare pentru Domnul,
Pentru El e truda ta?
Sau trăiești într-o plăcere,
Fără ca să fii văzut,
Amăgit de multe șoapte,
Că ești mântuit de cult.

Cum stai cu Isus de vorbă? ,
Cel care cândva salva,
De la moarte omenirea,
Viața Lui când își dădea,
Stai umil la poala crucii,
Sau tu crezi că-ndatorat,
Ție-ti este Domnul păcii,
Cel ce te-a răscumpărat.

Cercetează-te îndată,
Pentru cine tu trăiești,
Și întreabă-te... în viața,
Pământească... cui slujești? ,
Astăzi cât încă se poate,
Căci de mâine poate fi,
Prea târziu, și-atunci în moarte,
Omule te vei trezi.

Pune-ți azi o întrebare,
Tu aici de ce-ai venit,
Pentru-a te-nchina? , sau poate,
Ești deja obișnuit,
Cas-aceasta de-nchinare,
Pentru tine ce e ea,
Vii ca să te vadă alții,
Sau vii pentru-a te-nchina.

Stai de vorbă azi cu tine-n,
Fața Domnului Isus,
Și întreabă-te... cui oare,
Îi slujești tu în ascuns,
Cui îi dăruiești afară,
Viața care El ți-a dat,
Cum ți-e vorba? , dar trăirea? ,
Oare ești tu vinovat?

Ce privește-a ta privire,
Unde este gândul tău,
Oare caută odihna,
Ce o dă doar Dumnezeu? ,
Sau e rătăcit prin lumea,
Care parcă te-a orbit,
Care în a ei mireasmă,
Omule te-a ațipit.

Fără ca să ai răspunsul,
Cine ești pe-acest pământ,
Să nu pleci de-aici tu astăzi,
Stai de vorbă cu Cel sfânt,
El îți va răspunde ție,
Sincer de-l vei întreba,, , Doamne spune-a mea ființă,
Cui azi slugă este ea".
Amin