Cind esti parasit

De-ai fost parasit de prieteni din jur,
Si ai vrut sa gasesti un sprijin sau scut
Sperante si vise adesea-ai avut,
Atunci pricepe-vei teama si amarul ce ei au avut.

Ca trei ani sa umbli sa -nveti cu El
Cu Domnul maririi,profetul El medic suprem
Salvator omenirii,Trimisul si Unsul-era-nvatatorul
Ce-atita iubire si dragoste sfinta-mpartit-a!

S-ajunga acuma purtat printre suliti si bice,
Povara pacatului greu veni s-o ridice
Din cer din marire-a venit si-ales-a calvarul
In locul maririi si slavei baut-a paharul!

Ramas-au in urma fugind sa isi scape
Viata aceasta toti cei unsprezece
Amarul si frica si dorul e-n sufletul lor!
Cum, Doamne ?! chiar Domnul maririi sa moara?

Lui Petru indata cocosul ii cinta
Si-atunci ca din vis se trezeste,
O Doamne chiar eu sa ma leapad de Tine?
Ce lacrimi amare putut-au sa curga!

Tristetea si dorul erau nedescrise
Si-n piept deznadejdea batea tot mai tare
Departe de ei pe lespezi de piatra
Isus se mai roaga, si cere din ceruri putere

Sentinta e data si,fara de mila la moarte
Pe Domnul iubirii,Pilat il condamna
E mare durerea din suflet e clipa cind Tatal,
Privirea-Si intoarce-tabloul- e Golgota-n sânge
pe cruce!

Sperante sau vise minuni si chiar semne
Atâtea minuni ei vazusera-n fata,si acum,
Deznadejdea si amarul pierdusera gustul
Credinta lor vie si dragostea-s duse..

Sânt zile si ani de sparante in viata,
Si vin clipe grele ce-adesea ne-ncearca,
Credinta si inima noastra sa fie
Pe stânca cea tare zidite-n rabdare

Dar sfântul cuvânt se-mplineste
Si Printul Maririi, Isus Salvatorul!
Din negura neagra a mortii si urii,
Mai plin de putere la viata acum revine!

Nici piatra nici lanturi sau moartea pe veci
Nu pot sa-l mai tina sub lespede, reci
Pe veci biruite prin dragostea data,
Si ascultarea Sa de Tatal pâna la moarte!

Ramâi in ascultare si nu uita cuvântul
Increde-te in El pazeste Legamântul,
Si-n clipe de rastriste sau de singuratate
Priveste inspre El spre izbavirea noastra
Da,el s-a inaltat la cer,o casa sa ne pregateasca

Dar cum s-a inaltat la fel El inapoi
Si nu e mult la noi se va intoarce
Si lacrimile si tristetea,sau suferinti de-ai indurat
Cu mâna-i perforata le va strege,si plânsul tau va fi uitat

In bucurie negraita atunci se vor schimba
Caci, dragul meu ,in cer pe flori nu poti intra
De dus e lupta sfânta urcându-ne pe stânca!
Privind spre El sa ne-avântam spre tinta!