Chiar dacă valuri vor lovi

Chiar dacă valuri vor lovi,
De va răcni furtuna,
De norii vor acoperi,
Și soarele și luna,
Să ai privirea doar spre cer,
Va coborâ iubirea,
De vei lupta-ți va dărui,
Putere... izbăvirea.

Chiar dacă timpul greu va fi,
Pustiul mult prea mare,
Plin de durere și necaz,
De multă-ngrijorare,
O clipă nu descuraja,
Căci Domnu-i apa vie,
Doar El te poate răcori,
Prin greul din pustie.

Chiar dacă noaptea s-ar ivi,
Cu șoapte și cu teamă,
S-aducă doar îngrijorari,
Sub norii de aramă,
Privește doar spre răsărit,
Ca să zărești un soare,
Pe razele ce nu apun,
Va coborâ-ndurare.

Iar dacă te-or înconjura,
Doar clipe de ocară,
Tu să iubești cum te-a iubit,
Isus... ca prima oară,
Căci ura te va doborâ,
E drumul spre pieire,
Spre veșnicie poți urca,
Mereu doar prin iubire.

Chiar dacă vântu-ar fluiera,
S-aducă clătinare,
Tăria ta e har divin,
El margine nu are,
Din ceruri se va revărsa,
Peste a ta ființă,
Te va-ntări în vreme grea,
Prin har ai biruință.

Orice în fața ți-ar veni,
Să mergi doar înainte,
Spre cele ce le-a pregătit,
În locurile sfinte,
Isus... ca tu în veșnicii,
Să nu mai ai durere,
Dar pân-atunci sa lupți mereu,
El îți va da putere.
Amin