Chiar dacă pleoapele îmi cad

–Chiar dacă pleoapele îmi închid astăzi ochii, pornesc în zbor visând.
Chiar dacă mâinile îmi obosesc, aripile vor fi întinse în locul lor.
Chiar dacă gura mi-e mută și buzele lipite, inima în ascuns... în tăcere... cântă. Zbor spre Cel ce îmi ascultă cu răbdare tăcerea, ce cunoaște cântarea inimii mele, o cântare de iubire pentru Cel iubit. Zbor spre Cel ce cunoaște ascunsul meu... căci eu ascund în adâncul inimii valoarea găsită în vremuri grele.
Acea valoare este~&,"&~iubirea.

—Iubirea e o sămânță sădită cu foc, udat cu lacrimi, strânsă cu sudoare... dar rodul ei este... . iubirea, care astăzi când oboseala pătrunde măduva oaselor, ea mă duce dincolo de speranță, dincolo de viitor ca să înțeleg că acea valoare nu este pentru a parcurge pe pământ... este pentru a ajunge în cer.

—Doar iubind poți înțelege câtă valoare ai în ochii lui Dumnezeu. Nu descuraja ascultând gurile deschise, sau privind spre degetele întinse înspre tine, înțelege... . iubirea este în tine. Ai fost ales de Dumnezeul dragostei... ascultă ce vrea să îți spună.

—Închide și tu ochii și lasă-te purtat de ea. Vei vedea locuri nevăzute, vei simți fiori fierbinți care sunt din iubire. Nu lăsa să te doboare buruiana vrăjmășiei, prin puterea Dumnezeului Tată care este iubire... vei birui.
Iubește...