Chemare în camera de sus

CHEMARE ÎN CAMERA DE SUS
În camera de sus e timpul meu de rugă,
Cuvintele sunt goale, doar inima să plângă,
Și să nu spun nimic, eu tot sunt mângâiată,
În camera de sus mă simt mereu salvată.

De aceea am intrat și sunt încrezătoare,
În camera de sus eu știu, e sărbătoare,
E cerul meu aici, Hristos m-a așteptat,
Aș vrea să-i mulțumesc, pe mine m-a chemat.

Te cheamă și pe tine, în camera de sus,
Hai, să petreci un ceas, aici este Isus,
Un ceas de rugăciune, în lanțul minunat,
În lanțul rugăciunii pe care l-am format.

Noi nu avem vreun merit că am ajuns aici,
Am auzit chemarea și am vrut să ne ridici,
Tot meritul e al Tău, pe cruce ai murit,
Și vrei ca tot pământul să fie mântuit.

Suntem neînsemnați și totuși valoroși,
Am vrea să fim mai mulți, nu suntem numeroși,
Suntem o grupă mică, suntem frați în Hristos,
Te chemăm și pe tine, noi știm, ești valoros.

Valoarea ți-este dată de jertfa pe calvar,
Și nu există plată, primești totul în dar,
E timpul de pe urmă și nu mai este mult,
De aceea te rog, spune: sunt robul Tău, ascult.
Emilia Dinescu