CEA MAI INALTA STIINTA

CEA MAI ÎNALTĂ ŞTIINŢĂ

A ştii că este-un Dumnezeu
Este ştiinţa cea mai ’naltă
Când El pătrunde-ntr-o fiinţă
Ea de bucurie saltă
C-atunci cunoaşte ce-i iubirea
Ce dă mereu şi se jertfeşte
Atunci cunoaşte pe Stăpânul
Ce-n lumea-ntreagă stăpâneşte.

A ştii că este-un Creator
Este ştiinţă-adevărată
Cine pe El Îl recunoaşte
Nu va fi singur niciodată
Va fi-nsoţit de-a lui prezenţă,
Şi va cânta chiar în furtuni,
Va renunţa la ce dă lumea
La lux şi faimă şi minciuni...

Şi va cunoaşte alte sfere
Unde e pace sufletescă
Îşi va deschide larg fiinţa
Ca Logosul mereu să-l crească
Va îndrăgii principiul sfânt,
Va căuta să-l promoveze,
Se va feri de-acele stări
Ce pot făptura s-o-ntineze.

A ştii că toate au un scop
E autentică ştiinţă
Că doar credinţa-n Salvator
Dă o reală biruinţă
Abia atunci poţi să-nţelegi
Menirea ce de Cer e dată
Abia atunci poţi să îmbraci
Haina de Nuntă, nepătată.

Şă înţelegi ce-i Mântuirea
E-o taină şi e o minune
Vei ştii de planul cel divin
Vei ştii de sfânta misiune
Prin care Fiul s-a jertfit,
Şi-a dat viaţa garanţie
Să aibă toţi acces la Har,
Să aib-acces la-mpărăţie.

Cine-şi cunoaşte-al lui destin
Şi îl urmează cu ardoare
Trăi-va împliniri cereşti
Va da miresme ca de floare,
Îşi va ornamenta viaţa
Cu cântec, rugă şi slujire
Şi-şi va urma Mântuitorul
Ce-l va conduce-n nemurire

A ştii că este-un Plai mirific
(Unde-s splendori de nedescris
Unde se-adună sfinţii care,
Au dor aprins de Paradis)
Este o culme a ştiinţei
E-un dar sublim şi o comoară
Şi-acei ce i-au gustat aroma
Se-avântă spre Eterna Ţară.

gc/ 23 Noiembrie, 2006