Ce nu spală apa

1. În răcoarea dimineții,
Calcă al meu trudit picior
Pe covorul cel de rouă,
Așternut peste ponton.

2. Privesc spre orizont, în larg,
La miile de beculețe
Ce, împletite, strălucesc,
Reflectând zeci de cruciulițe.

3. Cu tristețe în suflet,
Gândul acestor reflexii
Mă conduce spre-un trecut
Ce și de cei din timp era temut.

4. Acum, cu 2000 de ani în urmă,
Într-un colț de cămăruță,
Stătură adunați preoți de seama,
Ce pe bătrânii casei îi cheamă.

5. Căci iată, ceasul fu sosit,
Și gândul rău își făcu loc,
Rostind sentință fără merit,
Aruncând lege în jar de foc.

6. Auzit-a dar vânzătorul, ia osânda
De o punguță cu 30 la număr,
Vechiul Iuda, cel viclean și orb,
De arginți, nici măcar de aur.

7. Și-a răstignit, neînțelegând,
Firea sus, pe cruce-n cui,
Fiind el tâlharul din pergament,
Vânzând pe iubitul inimii.

8. Astfel, al meu drag Isus,
Pe un drum de nisip,
Picurat cu sânge neîndreptățit,
Pășește după Simon-Petru.

9. Aruncând a mea privire
De la case înspre mal,
Coboară apoi peste ape,
Parcă aud strigătul acelui val.

10. Acelui val de oameni
Îmbulziți printre străduțe,
Patrulate de soldați,
Cum din viață strigă moarte.

11. Amară este lacrima ce curge,
Vede cu ochii ce fuse vestit,
Că propria Sa creație-n lume
Se va lepăda necontenit.

12. Iar astfel lasă El în urmă
Drumul greu și plin de piatră,
Sub care oamenii din gloată
Și-au ascuns rațiunea toată.

13. Dar eu știu acum, ca și atunci,
Căci Hristos, urcând pe deal,
A isprăvit păcatul în cui,
Dându-Se pe Sine pentru om.

14. Printre toți ce-au stat la rând,
Batjocorind haina prin zar,
Privirea Lui, tăcând smerit,
Mă privea cum număram la bani.

15. Și-am încercat, asemenea lor,
Să-mi spăl păcatul printr-o cruce,
Crezând că lemnul va putea
Tot ce-am greșit să îmi alunge.

16. Dar am aflat, privind la El,
Că nu prin lemn se spală vina,
Ci prin căința din suflet
Și prin întoarcerea la Lumină.

17. Privesc din nou acele ape,
Cu cruciulițe-n ele mii,
Ce nu se spală, ci doar poartă
O umbră în viața celor vii.

18. Căci omul se învelește-n cruce,
Ca să se simtă mai curat,
Nici umbra ei nu spală vina,
Doar îi ascunde al său păcat.