Ce mare ești, ce minunat

Ce mare ești, ce minunat...

Ce mare ești... ce minunat, ești Doamne o splendoare,
Eu doar la Tine am găsit, iubire și iertare,
O Domnul meu de milă plin, Tu ești a mea minune,
Onoare am Isuse scump, să port al Tău eu nume.

Frumoase bogății cerești, eu am găsit la Tine,
Acele ce le-ai pregătit, Isuse pentru mine,
Sunt cele care strălucesc, ele o veșnicie,
Pământul are-a lui sclipiri, ce-s o vremelnicie.

Frumoasă-i calea ce-ai deschis, spre Țara minunată,
Orfan nu sunt, eu am pe ea, și Mamă dar și-un Tată,
Sărac nu sunt... sunt cel bogat, căci eu... te am pe Tine,
Nici întristat pe ea nu sunt, mereu ești lângă mine.

Ce mare ești... de necuprins, dar și a ta iubire,
E-atât de mare Domnul meu, e cât o nemurire,
Vreau uneori să te cuprind, dar cum eu aș putea,
Când Tu atât de mare ești, și bunătatea Ta.

Frumos e drumul printre nori, când văd a Ta putere,
Ce la o parte-i dă mereu, ca să nu simt durere,
Și văd ce mare ești mereu, Tu nu te schimbi vre-o dată,
Mereu ești bun, cu Tine am o viață minunată.

Cu Tine am un viitor, ce El nu se sfârșește,
O inimă cu Tine am, mereu doar ce iubește,
În viață măreția Ta, prezentă e mereu,
Căci văd valoarea ce o am, în fața Ta azi eu.

Văd cum în toate ești Tu azi, vad darurile Tare,
Ce mici nu sunt, căci Tu în tot ai fost și ești doar mare,
Văd cerul cum Tu îl deschizi, căci ești plin de putere,
Ca să cobori să îmi alini, durerea din durere.

Ce mare ești și minunat, Isus a mea splendoare,
Sub lună singurul Tu ești, ești unul doar sub soare,
Și margini n-ai, eu am văzut mereu o măreție,
În calea mea mereu nu doar, o zi sau poate-o mi-e.
Amin(diana)