Ce-i o viață pământească

Ce-i o viață pământească, timpul ei e-așa grăbit,
Astăzi se sfârșește anul, care ieri parc-a venit.

Suntem păsări călătoare, noi în viața pe pământ,
Spre-un tărâm fără sfârșituri, ce e veșnic... ce e sfânt.

Ce-i o viață pământească, e un abur dus de vânt,
Trece ea atât de iute, ca o frunză fluturând.

Trece... dar ea lasă-n urmă, amintirile frumoase,
Dar ne urmăresc acele, care-au fost mult dureroase.

Ce-i o viață pământească, de azi mulți o prețuim,
Alergăm din zorii zilei, fără să ne odihnim.

Strângem lucrurile care, sunt mereu doar lucruri goale,
Pentru cer care vre-o dată, n-au avut nici-o valoare.

Ce-i o viață pământească, trece parcă nici n-a fost,
Lasă răni... lasă durere, urme ce nu-și au vre-un rost.

Și azi trece... trece iute, parcă este-așa grăbită,
Chiar de are lung trecutul, parc-a fost numai o clipă.

Ce-i o viață pământească, este una trecătoare,
Ce sfârșește unde gândul, tu îl lași ca el să zboare.

Trece ea atât de iute, cum și astăzi a trecut,
Dar și mâine se va trece, ca să vin-un început.

Începutul care astăzi, e la capătul de drum,
Și el este-atât de-aproape, poate-ncepe chiar acum.

Căci o viață pământească, nu știi când poate sfârși,
Astăzi ești... dar poate mâine, viața ta... nu va mai fi.