Ce faci cu Mesia?…

Mi-e dor de ulița satului meu
De fulgul de nea așezat peste geană
De-o mână pe umăr, când în viață e greu
De pruncul Isus, surâzând din icoană.

Mi-e dor de porți larg deschise la case
Spre balsam de colind peste viața sărmană
De copii vestind nașterea Ta Hristoase
De Isus surâzând în privirea de mamă.

De gutuia din geam, de un drops de bomboană
De puținul avut dar prinos dând din toate
De cucernic cuvânt așezat peste rană
De colac din cuptor aburind bunătate.

O, Față îndurată ce stai plecată spre lumea pustie,
Când inima-i iesle pentru Miel fără să știe
Colind pentru Prunc saltă-n staul de stână
Când inima-i dar pentru El fără s-o spună.

Tatăl iubirii trimis-a prin Fiul, cu frângeri solia
Printre cetini de ger, coborând dintre astre
Pentru suflet trudit alergând la Mesia
Rază sfântă de har peste iernile noastre.

În sfinte armonii răsună iar mesajul
Slăvind Copilul Sfânt la noi venit de sus
Iar lumea își cântă iarăși în graiul ei mirajul
Dar tu ce-asculți vestirea, tu ce faci cu Isus?

Siberii de păcate, inundă omenirea
Supusă-i lumea întreagă nădejdilor de jos
Maria poartă în brațe ofrandă-
Mântuirea
Iar tu știi toate astea, dar ce faci cu Hristos?

O cale sfântă a jertfei spre ceruri ne conduce
Să salte sfânt în piepturi sublimă bucuria
Un plâns durut răsună din iesle ‘ pân la cruce
Dar tu rămas pe gânduri, tu ce faci cu Mesia?

Pe geam de mântuire, privesc ningând Crăciunul
Nostalgic mă cuprinde un dor bacovian
Cu-ai mei iubiți alături, uniți să fim ca unul
Ne ningă alb în suflet, ca-n fiecare an

Căci dintre toate cele, cerească e Iubirea
Ce-i mai de preț aicea în viața ta de adus?
Decât să porți în tine măreață mântuirea
Și să-ți aduci viața ofrandă Lui Isus.

✍️ Ghiță Stoian
29.11. 2025