Ce-am facut!!!

Nu stiu lacrimi de mai am
Ca-ci daca le-as strange
Cred c-as forma un ocean,
Si inima-mi varsa lacrimi
Amare si pieptul ma arde
Si simt ca in jur e jale.


Cand vad cum iubirea dispare
Cand vad departare de tine.
Doamne,ma pierd si simt
Ca mi-e frica de fiecare zi
Ca si cum de o stana m-as zdrobi.
Am luptat prea putin.


N-am putut ca sa-ti port
Cununa de spini si crucea
Jos am lasat,m-am intors inapoi,
Ce-am facut am zbierat!!!
Acum este pace in casa,
Iar parintii se bucura.


Dar, eu, am necazul ascuns
Iar inima mea mi-a strapuns.
Nu pot intelege iubirea ce-ti port
Si nu pot sa-i las sa ma-ntorc.
As vrea sa mai port cununa de spini
Si crucea s-o port printre talhari si strini.


As vrea ca sa deschizi ochii celor
Ce dorm sa vada adevarul
Caci omul fara domnul,nu e om
E o planta ce creste,dar de-o bate
Tare vantul,se rupe si se ofileste.
O stanca de e omul,atunci,
Chiar si ape de vor da peste ea
Niciodata nu o vor darama.


As vrea sa ma intorc spre tine
Din nou, dar cei ce ma plang,
Ma fac sa ma-ntorc inapoi.
Si astfel traiesc cu speranta
Ca inima lor nu va mai fi gheata.
Si astfel traiesc intr-o pace prea falsa.
In care lumea ma transforma in gheata.


Dar stiu ca puterea ta este mare,
Si cred ca si problema mea are rezolvare.
Cred si sper in iubirea ta cea mare,
Iar slava ta intr-o zi ma va inalta
Si pe mine spre Tine,intr-o zi,
In care si ingerii vor canta Osana,aleluia
Ma rog sa apuc clipa si ziua aceea.


Iar Domnul sa ma ierte pentru ziua
In care-am aruncat cununa de spini
Si crucea cea sfanta si-am fugit.
Sa ma ierte pentru ziua in care-am
Urat sa mai fiu hulita,
Pentru ziua in care am fugit de palme
Pentru ziua in care n-am ramas neclintita.


Eu cred in a doaua chemare
Chiar si-n a treia chemare
Chiar si-n a treia iertare,
Eu cred intr-o zi ce vreau
Sa pot si Domnului SA-I dau
Sufletul meu cu adevarat
Sa simt pacea si iertarea Domnului.



8.10.07