CĂUTAREA OMULUI INTEGRU

CĂUTAREA OMULUI INTEGRU

Voia să ierte Domnu-ntreg oraşul
Şi căuta-ntre ei un om, doar unul!
Dar n-a găsit un om să stea-n spărtură,
Să mijlocească pe dărâmătură…
Vai, Domnul n-a găsit niciunul!...

Şi Dumnezeu priveşte şi Se miră
De omul slab, dar mândru ca păunul.
El n-a găsit pe nimeni să vegheze
Urgia-n rugi de foc s-o-ndepărteze.
Vai, Domnul n-a găsit niciunul...

Chiar Dumnezeu i-a zis lui Ieremia:
„Cutreieraţi prin colb Ierusalimul!“
Dar n-au găsit vreun om să-nfăptuiască
În viaţa lui dreptatea cea cerească.
Vai, Domnul n-a găsit niciunul...

Sosit în Nazaretul Galileii,
Isus Îşi căuta cu drag străbunii.
Dar n-a găsit pe nimenea să-L creadă,
Ci-ntr-o prăpastie au vrut să-L piardă...
În Nazaret nu L-au primit niciunii!…

Dar când lucrarea sfântă Şi-o-ncheiase,
A vizitat din nou Ierusalimul,
Şi-adânc mâhnit, El a-nceput să plângă
Iar inima-I bătea să I se frângă
Căci pacea Lui, vai!, n-o dorea niciunul...

Acum din nou porneşte-n căutare,
Căci vrea un om ce-i drept precum gorunul,
Un om integru, om cu suflet mare.
Cu ochii Săi preasfinţi priveşte-n zare,
Dar va găsi El azi măcar un om, doar unul?...